De la stinga la dreapta

Unul dintre cele mai mari pericole pentru noi, populimea, este impartirea in „stinga” sau „dreapta”!
Este o chestie atit de stupida (si atit de perfida) incit merita sa scriu un post despre asta.
Majoritatea oamenilor cam stiu ce reprezinta „stinga” si „dreapta” in spectrul politic/social/economic (sau daca nu stiu, macar banuiesc). Practic sint doua colectii ideologice ce vin la pachet. De exemplu, daca esti de dreapta si esti de acord cu oprirea imigrantilor, trebuie musai sa fii de acord si cu capitalismul sau cu… Trump. Altfel esti suspect si risti sa nu intri in marea fratie de dreapta. Aaa, si musai sa scuipi pe tot ce e de stinga, chiar daca, de exemplu, ti se pare logic ecologismul.
Daca esti de stinga e exact la fel… dar invers. Tot ce e de stinga e bun iar aia de dreapta is automat Hitleri in miniatura.
Si uite-asa lumea e impartita in doua tabere doctrinare (care au de obicei cite un partid important), de parca nu am fi toti aceeasi specie, iar conflictul e asigurat. Uneori conflictul asta penibil duce la razboaie devastatoare!
De fapt este vorba de sentimentul de apartenenta la o echipa, care e irezistibil. Numai ca ambele sint echipele gresite!
Eu am ales sa nu fac parte din aceste doua echipe, de aici si uimirea oamenilor care, pur si simplu, nu ma pot cataloga. Este o forma de libertate pe care mi-o asum.

De fapt impartirea corecta ar fi: pro-Sistem vs. anti-Sistem!(Sistemul fiind format din elemente combinate dreapta/stinga.)
Eu de exemplu consider ca tot ce reprezinta Sistemul actual e rau! Este rau pentru ca artizanii Sistemului sint niste elite psihopate care stiu extrem de bine sa manipuleze oamenii, astfel incit sa-i faca sa accepte si sa promoveze un astfel de Sistem. Este un Sistem construit de elite, pentru elite, sub masca democratiei si bunastarii, un Sistem ce s-a perfectionat de-a lungul miilor de ani. (Aici ar putea fi discutii, ca si elitele sint oameni si oamenii in totalitate reprezinta Sistemul… dar elitele nu s-au schimbat de veacuri, is tot alea! Si ele dau directia.)
Deci, ca sa va lamuriti in ce echipa sinteti, trebuie doar sa va ginditi la ce reprezinta Sistemul actual: capitalism, democratie reprezentativa (de fapt dictatura unei minoritati), corporatism, consumerism, distrugerea familiei hetero (feminism de valul 3 si 4), ecumenism (da, ateismul e o unealta dar nu e majoritar), multiculturalism. Observati cum se imbina „armonios” elementele de stinga si de dreapta?
Doar neacceptarea sistemului in totalitatea lui ne va putea conduce la o schimbare. (Stiu ca suna a fundamentalism, dar e dovedit ca „peticirea” Sistemul nu functioneaza si nu va functiona niciodata.)
Deci sinteti pro sau anti?
Daca lumea nu s-ar mai certa pe criterii false (stinga-dreapta) ci s-ar uni pe criterii logice (pro/anti Sistem) atunci, poate, tot viitorul nostru ar arata altfel.

P.S.
Desi unele principii pot fi sanatoase, ele pot deveni foarte usor maligne. Vezi feminismul la stinga cu noile valuri sau piata libera la dreapta ce a dus la corporatism.
Peticirea Sistemului e imposibila pentru ca toate elementele lui sint inter-dependente. De exemplu daca aplici ecologismul, vor disparea o buna parte din corporatii iar pretul produselor va creste, deci se va micsora consumerismul. Rezistenta va fi atit de mare (inclusiv la nivelul democratiei reprezentative) incit Sistemul se va mentine aproape neatins (vezi acordul de la Paris, care n-a obtinut mai nimic).

Anunțuri
Published in: on 15 Iulie, 2017 at 7:09 pm  Lasă un comentariu  

Block Black

Intr-o vreme imi doream sa fac parte din Black Block!
Aveam toale negre, o cirpa dupa care sa-mi ascund mufa si chiar un steag anarho-comunist pentru care m-am certat ingrozitor cu maica-mea sa mi-l coasa. Aveam chiar si conditie fizica!
Caci ce poate fi mai atragator pentru un burlac trecut de prima tinerete decit sa-si descarce frustrarile pe… capitalism? Imi creasem in jurul meu o aura mintala in care eram un fel de cavaler nobil anti-Sistem, un Lancelot al extremei stingi oropsite si, vai, atit de progresiste si neintelese!
Unde mai pui ca in jurul meu era plin de gagici „deviante”, cu tatuaje, par colorat tipator si piercing, exact cum (credeam ca) imi plac mie! (Pina la urma s-a dovedit ca erau frigide, lesbiene sau macar bisexuale. Iar daca ma insel cu frigiditatea, va pot spune ca cel putin erau mega-isterice.)
Aparent n-am reusit sa fiu destul de convingator, cu tot harnasamentul meu. N-am agatat decit citeva ametite fara culori in cap si chiar am fost dat afara dintr-un „camp” anarhist pe motiv ca am zis un banc cu… tigani. (De fapt adevaratul motiv era ca m-au „mirosit”. Nu puteam fi de acord cu multe dintre aberatiile debitate acolo si cu multitudinea de constringeri in numele „binelui comun”.)
Ditamai cavalerul cazut in disgratie, am fost nevoit sa abandonez lupta de clasa si sa-mi iau gindul de la o familie netraditionala si corecta politic. De fapt asta a fost un dus rece, prin care mi-am dat seama de ipocrizia si idealismul periculos vehiculat in cercurile extremei stingi!
Ca si anarho-pacifist declarat (hai, recunoasteti, nu poate fi ideal mai frumos decit anarho-pacifismul) dar plin de patos, sufeream de o disonanta cognitiva in privinta Black-blockului. Cum dracu pot niste oameni sa afirme ca vor egalitate, iubire, pace si domnia legii prin consens iar in acelasi timp sa dea cu bita, sa incendieze proprietatile altora si sa discrimineze pina la expulzare sau atac fizic?

Azi imi este greata de ei si, in acelasi timp, mila! Nu sint decit o copie opusa dogmatic hoardelor neo-nazi sau popoarelor barbare. Sint elementul reactionar care tiraste stinga in derizoriu, care asociaza anarhismul cu haosul si comunismul cu desfriul. Sint niste oameni irationali, tristi si manipulati, dedati instinctelor, care merita ceea ce intotdeauna li se va oferi: gloante de cauciuc si tunuri de apa. (Sper ca nu isi imagineaza cineva ca Sistemul va fi schimbat de niste huligani cu idei neo-marxiste! Sper ca nici macar acei huligani nu sint atit de prosti incit sa-si imagineze ca li se vor alia cei carora le distrug masinile, sau magazinele, sau casele.)
Nu as putea intelege manifestarile de la Hamburg decit ca si o descarcare nervoasa, irationala, a unor oameni frustrati de Sistem (pentru ca da, Sistemul pute ca un cacat!). Dar mie nu-mi plac oamenii irationali si, cu atit mai putin, violenti!
(Hai sa zicem ca incendierea unor sedii de banci ar fi putin mai explicabila dar si aia e complet inutila, cit timp seifurile ramin sau cifrele de pe calculatoare. Sau marii bancheri si proprietatile lor.)
Pentru ca vajnicii cavaleri plini de energie revolutionara mi-au facut un serviciu si nu m-au primit in rindurile lor, am sa le dau o tema de gindire care e in pericol sa-i faca sa evolueze: ia ginditi-va voi pe sub baticurile alea cum v-ati putea folosi energiile impotriva Sistemului fara violenta! (Hint: va trebui sa va miscati curul de linga McDonalds!)

Published in: on 9 Iulie, 2017 at 5:34 pm  Lasă un comentariu  

Alta idee!

Cum ar fi daca, la alegeri, am putea sa ne alegem inclusiv… sistemul politic? Nu doar oamenii care sa pedaleze in actualul sistem.
Cred ca asta ar fi cea mai simpla cale de a rezolva toate problemele cu care ne confruntam: propaganda electorala sa fie facuta nu doar pentru alegerea unor oameni/idei/actiuni care sa se incadreze in actualul sistem, ci propaganda sa incerce sa convinga oamenii si de avantajele unui nou sistem!
Eu de exemplu as vota pentru dictatura constitutionala iar ca dictator as alege un tip care sa promita reforma si prioritizarea educatiei.
Apoi, daca nu merge treaba, la urmatoarele alegeri schimbam… sistemul!

Published in: on 9 Iulie, 2017 at 10:35 am  Lasă un comentariu  

Marea familie de sclavi

Cel mai bine se vede sclavia moderna din afara!
Eu nu mi-am dat seama cit am fost de sclav decit dupa ce am evadat de pe plantatie. Si atunci mi-a luat citeva luni sa ma trezesc, sa pierd tiparul in care eram angrenat.
Incerc sa invit lume la o bere, inclusiv in uichend iar raspunsul e de multe ori „Nu pot, lucrez!”, spus cu un ton obosit, scirbit. Multi dintre cunoscutii mei lucreaza pe un salariu mic spre mediu, doar ca sa nu crape de foame. Tiparul merge struna: serviciu, acasa, serviciu iar in uichend ne spargem ca sa uitam ca peste doua zile iar vom… lucra. Vom lucra ce nu ne place, vom pierde timpul vietii noastre pentru a face bani… altora!
Multi oameni lucreaza operatori in industria automotive, unde fac componente de automobile, automobile pe care nu si le vor permite niciodata! Cine si le va permite? Cei care ii coordoneaza, arendasii cu „biciul”, cei care de fapt… nu lucreaza!
Iluzia ti se impregneaza pe creier inca dinainte de angajare: lucreaza tu si peste citiva ani iti vei permite. Fals! Nu am intilnit operator care sa avanseze mai sus de supervizor, un fel de ajutor mai pirlit de arendas. Chiar si printre ingineri foarte putini ajung in pozitii de sefi, complet logic (sint mult mai putini sefi decit palmasi).
De fapt tot „lucrul” lor se duce inspre marile elite, actionarii corporatiilor si cei care stiu sa invirta banii, pentru a se lafai in lux si tehnologie incepind de la senzori de tras apa la buda, pina la garaje subterane electronice pentru super-masinile facute din lucrul iobagilor moderni.
Lucrurile sint extrem de simple: iobagii moderni sint in general urmasii vechilor iobagi, iobagi care au fost improprietariti in anumite regimuri. Acum iobagii moderni, drogati de tiparul capitalist isi vind inapoi terenurile la arendasi pentru a se muta mai aproape de… plantatia din oras!
E noaptea mintii! Vin in tara noastra norvegieni care cumpara terenuri de vis din ajutoarele lor sociale si se muta pe ele. De ce? Pentru ca pe terenul tau nu exista nici arendasi, nici actionari, nici supervizori. Existi numai tu si palmele tale cu care poti, intr-adevar, lucra! Poti folosi tot timpul vietii tale sa lucrezi terenul ala sau sa inventezi, sa scrii, sa compui, sa… traiesti.
Va marturisesc ca daca as fi avut pamint undeva (l-au vindut ai mei demult inapoi la arendasi) demult eram mutat pe el, cu catel, cu purcel (la propriu). Problema mea este ca, odata iesit din matrice, nu mai pot intra cu sufletul impacat, pentru a face banii aia sa-mi iau teren. E un cerc vicios, care ma roade zilnic. Iar timpul trece…

Published in: on 16 Iunie, 2017 at 9:56 pm  Lasă un comentariu  

Dictat(ura)

Vad o multime de lume implicata politic in fata ecranului sau chiar in strada, care se agita brownian.
Fratilor, va irositi energia de pomana! Ceea ce eu am inteles este ca din aceasta miscare haotica nu profita decit gasca de la conducere.
Cu cit gasca e mai „toleranta” si mai „democrata”, cu atit miscarea e mai haotica. Din cind in cind apare cite o alta gasca, mai mica, satula de gasca mai mare, dar foarte stingace in actiuni.
Un exemplu e UE vs. Rusia si Ungaria. Gasca de slugoi a elitelor si marilor corporatii (oamenii din spatele UE) s-a prins ca „democratia” se rezuma la a oferi oamenilor iluzia ca pot face ce vor… pentru a face ei apoi ce vor cu oamenii!
Gasca de mici dictatori din spatele paravanului oligarhic se opune cum poate la masinatiile perfide ale gastii mari, dar o face pina la urma doar pentru a prelua ea puterea asupra oilor, deci nu is cu nimic mai buni.
Dragi brownieni, degeaba „tineti” voi cu UE sau „il uriti” pe Orban sau Putin, aveti de ales doar intre doua gasti asemenea. Personal, apreciez gasca mica putin mai tare, pentru ca macar a depistat ce nasoale face gasca mare si spune lucrurilor pe nume… pina o da in bara si vedem ca alternativele scirtiie.
Daca intr-adevar Orban si Putin ar avea putere si si-ar dori binele populimii, da, ar face ce fac acum, adica anti-Soros, anti-FMI, putin nationalism motivational, etc, dar ar asigura si alternativele: educatie de calitate pentru a face oameni din oi, infrastructura si combaterea coruptiei.
Dar nu, aici vorbim de ciobani iar ciobanii nu pot exista fara cornute.
O idee, ar fi, repet, dictatura liber-asumata de catre populatie. Adica constientizarea starii de fapt si alegerea dictatorului cel mai bun si mai onest… macar pina s-ar nimeri unul care sa ne faca educatie!

Published in: on 4 Mai, 2017 at 1:27 am  Lasă un comentariu  

TFL 4ever

Fratilor, am zis si o mai zic: e ilogic sa iesiti in strada (cel putin e ilogic pentru ce iesiti)!
La fel cum e de ilogic sa votati cind nu sinteti de acord cu sistemul (sau nu aveti cu cine vota), sau sa mergeti la lucru cite 8 ore pe zi atunci cind nu aveti chef de munca (sau nu va place ce faceti).
Si asta numai daca presupunem ca cei ce ies in strada n-au fost la vot. Ca daca au fost la vot, sint de-a dreptul tembeli (scuze, dar asta e adevarul). De ce sint de-a dreptul tembeli? Pai tu sprijini si aprobi sistemul „democratiei” reprezentative, tirindu-ti hoitul ca sa stampilezi hirtii prin care oferi TOATA responsabilitatea conducerii tarii unor necunoscuti, apoi, in modul cel mai imbecil cu putinta, iesi si faci gargara impotriva sistemului sprijinit fix de tine! Mai mult, nici macar nu faci gargara impotriva sistemului, ci a unei mici consecinte ce deriva din el: faptul ca aia ce au iesit prin stampilare fac exact ce i-ai pus sa faca (adica… te conduc).
Deci lumea iese in strada, dupa ce-si alege conducatorii, ca nu-i place cum e condusa. Dar in acelasi timp a ales si sa le dea conducatorilor puterea deplina… si probabil va alege in continuare.
Am zis, o scuza ar putea avea cei care nu au votat, ca sa guite impotriva Sistemului… nu impotriva unei consecinte doar! Iar scuza ar fi chiar acceptabila daca ar oferi, printre ragete si o alternativa.
Oricum, iesitul in strada e perfect umilitor pentru cei ce ies: te duci sa-ti afisezi durerea, ca un copil mic, ca te-a lovit golanul de la colt. Si nici macar nu stii de ce te-a lovit: pentru ca esti fraier, esti fricos, esti prost ca nu intelegi nici macar ce trebuie schimbat si cum functioneaza ceea ce tie nu-ti convine (aici e vorba si de educatie), esti las pentru ca nu vrei sa-ti asumi responsabilitate politica, etc.
Sincer, sa fiu eu in locul ghertoilor de la conducere, m-as comporta la fel. Ba chiar as pune tunurile de apa pe voi, ca sa va explic fara cuvinte ce scrie in Constitutie, la art. 69 (sic!): orice mandat imperativ este nul, fraierilor!
Ca sa intelegeti mai bine: ce faceti voi in strada e ca si cind ai demonstra impotriva corporatismului, dar va declarati capitalisti. (Corporatismul e o consecinta evidenta a capitalismului.)
Mai clar de atit nu pot sa ma exprim la ora asta.

Published in: on 4 Mai, 2017 at 1:24 am  Lasă un comentariu  

De ce nu sint de acord cu multiculturalismul

Din cind in cind se mai trezeste cite un „militant anti-sistem” sa-mi dea in cap cu eticheta de extremist pentru ca nu ii agreez pe majoritatea tiganilor sau religia musulmana (ba chiar toate religiile), facind apel, culmea, la teza principala a actualului sistem, cea a multiculturalitatii.
Rebelului multicultural i se pare logic ca satul global (spre care tind si eu) sa fie cit mai cosmopolit, cit mai putin refractar si, prin asta, cit mai haotic. Ei bine, imi permit sa-i cataloghez pe acesti rebeli (daca tot ma catalogheaza si ei) drept niste idealisti incorigibili! Ala numai un sat linistit nu va fi!
Sa pornim insa cu inceputul: Sistemul actual (mai precis cei aflati la cirma lui) isi doreste cu ardoare realizarea satului global. Unica problema insa, este ca aia din virf isi doresc sa ramina tot ei si in virful satului global! Pentru asta satul trebuie sa fie dezbinat (dezbina si stapineste)! Pentru asta satul trebuie sa se teama (da-le oamenilor un inamic si promite-le salvarea)! Pentru asta satul trebuie sa fie intotdeauna la un pas de haos (ordine prin haos)! Acestea sint mantrele dupa care se ghideaza conducatorii nostri timp de milenii.
Daca satul ar fi organizat, conducatorii ar risca sa fie deconspirati si indepartati, prin puterea organizata a majoritatii.
Cred ca e clar pentru toata lumea cum decurg treburile in ziua de azi. Este ca un fel de intrecere intre scoli: la o scoala te invata un lucru, la alta alt lucru, apoi sint puse scolile impreuna. Competitia si frustrarile sint uriase, neintelegerile abunda iar conflictele devin inerente. Din asta cistiga doar cei de la virf, care isi mentin puterea prin manipulare si constringere, arbitrind meciul.
Apropo: cum s-ar putea face satul global pe care ni-l dorim cu totii? Pai… doar prin opusul multiculturalismului! Adica elimini toate culturile, inlocuindu-le cu una singura SAU oferi un spatiu vital fiecarei culturi si o lasi sa infloreasca intr-un buchet global. Dar asta ar insemna sa fie toata lumea multumita si echilibrata, ori, cum spuneam mai sus, asa ceva nu e recomandat la nivel de virf!
O chestie interesanta este ca s-au prins si stapinii de faza cu eliminarea culturilor. Asta se poate face doar prin educatie, iar educatia se poate face eficient doar in doua moduri: prin fortare sau prin manipulare. Ei au ales manipularea (e mult mai simplu si fara efecte colaterale).
Mass-media e unealta numarul unu prin care se incearca impunerea noii culturi unice. De exemplu, din punct de vedere religios se doreste o singura religie (inceputul e ecumenismul)… dar si ateismul de factura neo-marxista. Deci avem deja haos, doua lucruri care se bat cap in cap!
Din punct de vedere cultural se doreste o cultura a consumerismului, a corporatismului, a profitului si a kitschului. O cultura a superficialitatii, care sa-i pastreze pe oameni la stadiul de oi proaste, supuse instinctelor. Avem deja un haos organizat (sic!), haosul turmei!
Din punct de vedere politic, e absolut clar: guvernul mondial care va fi de fapt aceeasi marioneta hidoasa a papusarilor din umbra!
Deci avem deja componenta de factura culturala a noului sat global: multiculturalismul generator de teama si haos… si cultura unica a turmei, o turma de bovine speriate si derutate, in cautare de lideri care sa le indrume.
Cealalta componenta, cea „cistigatoare”, este complet trecuta cu vederea: crearea de spatii vitale pentru dezvoltarea armonioasa a diferitelor culturi (bazate, firesc, pe diferitele experiente) si impunerea unei atitudini rationale si pasnice, care sa condamne abuzurile si extremismele de orice fel, la nivel global, printr-o educatie primara universala eficienta si generalizata. O educatie obtinuta printr-un efort comun, multicultural.
Dar atit!

Published in: on 23 Aprilie, 2017 at 2:59 pm  Comments (1)  

Mesaj pascal

Citind despre sindromul Ierusalim, vazind documentarul An Honest Liar si discutind cu un psiholog despre „intuitia” feminina, am ajuns ca, de Sfintele(?) Pasti, sa ma gindesc (din nou) la nevoia oamenilor de a trai o fantasma!
Este o nevoie reala, fireasca. Fiecare om vede realitatea prin prisma gindirii lui si incearca sa se acomodeze cit mai bine la ea, inclusiv prin modificarea voluntara a modului in care o percepe.
Se ajunge pina acolo incit evidentele sint negate cu vehementa iar individul isi pastreaza incapatinat aceeasi idee eronata, fabricata doar pentru confortul lui psihic!
Astfel se ajunge la anomalii precum credinta in supranatural (in ciuda tuturor dovezilor), refuzul de a percepe (si, inerent, a accepta) o persoana asa cum este ea cu adevarat (in ciuda dovezilor aduse chiar de catre acea persoana), etc.
Majoritatea oamenilor traim intr-un film creat si regizat de noi, in care personajele sint selectate atent, dupa preferinte iar atunci cind un personaj, prin faptele si vorbele lui, nu mai urmeaza scenariul scris de noi, ori il dam afara din film, ori il fortam sa adopte scenariul pentru a mai ramine in film, ori ne incapatinam sa-l consideram pe respectivul ceea ce nu este (de exemplu vom ride cind el va trai o tragedie, pentru ca rolul lor alocat in mintea noastra este cel de comic).
In toate aceste cazuri singurul care va avea de cistigat este propriul orgoliu! In rest, va fi numai suferinta: si a noastra, si a celor desconsiderati sau supra-apreciati. Chiar daca ne este confortabil sa credem ca exista ceea ce nu exista, confortul dispare in orice moment in care ne depasim propriul ego sau, mai des, atunci cind egoul altcuiva e mai puternic decit al nostru si ne va arata propria lui realitate.
Deci totul e desertaciune, vorba Eclesiastului!

Published in: on 14 Aprilie, 2017 at 3:26 pm  Lasă un comentariu  

4 chestii dezbinatoare

Iar incepem cu fazele dezbinatoare!
Cu avort, fara avort, cu familie, fara familie, cu emigranti, fara emigranti, cu homosexuali, fara homosexulai, in timp ce indivizi cu masti de carton se joaca geopolitic in lumea lor, foarte departe de a noastra.
De ambele parti exista argumente. De ambele parti exista incrincenare si multa, multa ipocrizie.
Doar in ultimele zile am fost catalogat, ba de o parte, ba de alta, doar pentru faptul ca eu ma aflu undeva pe la mijloc.
1. Cu avortul – sa faca domle cine vrea cind vrea avort, numai sa se fereasca cit poate inainte de a face asta. Sa aiba educatie sexuala, sa fie constienta de urmarile sexului neprotejat si de urmarile unui avort si sa nu sara in pat la prima ocheada, de bine ce sexul ar trebui sa fie o confirmare a unor sentimente mai profunde decit simpla atractie hormonala. Daca femeile si-o trag cu cine simt pe moment doar pentru ca barbatii nu se vor opune niciodata, atunci am pretentia ca si barbatii sa violeze pe cine simt ei ca vor pe moment, nu? (bine, aici e putin fortat, dar ati prins ideea)
2. Cu familia – da, familia mi se pare foarte importanta si chiar e „celula societatii”. Asta nu presupune insa habotnicie ortodoxa sau cafteli din partea sotului. Presupune doar sa-ti doresti un partener care sa te respecte pentru ceea ce esti, cu care sa nu te simti singur si cu care sa-ti imparti micile bucurii ale vietii (precum si tristetile). E o chestie egoista, stiu, dar probabil ca, impreuna cu egoismul de acelasi gen al partenerului ar iesi o chestie misto.
3. Cu emigrantii – daca ne dam in barci prin NATO si alte organisme care modifica geopolitic, hai sa facem sa ne fie tuturor bine, nu doar unora! Exista tari musulmane pe care le putem ajuta sa o duca bine, prin contacte bilaterale si asigurarea educatiei (cam cum facea Ceausescu). Nu, acum noi trimitem trupe in Afghanistan sa le scoata matele la aia de acolo, jucam hora impreuna cu imperiile care le-au distrus conducatorii care ii tineau in friu, apoi ne miram ca ne invadeaza tot felul de tipi dubiosi si tuciurii cu atitudini de masculi alfa frustrati. Si, dupa ce le turnam bombe prin case, avem ipocrizia sa scriem „Refugees welcome!”.
Mi se pare firesc sa-l lasi pe fiecare cu pasaricile lui, daca tot nu poti face ceva constructiv (doar distructiv). Eu cind merg in Iran nu am pretentia sa le schimb la aia obiceiurile si ma voi descalta cuminte in casa omului. La fel am pretentia sa o faca si cel ce intra la mine. Eu nu ma ating de obiceiurile lui, el nu se atinge de ale mele iar atita timp cit sintem in vizita ne respectam si ne toleram. Dar nu imi convine sa-mi bagi permanent in casa un cioban putind a brinza, doar pentru ca tu l-ai lasat fara oi si sa-mi zici sa-i accept toate pirturile ca altfel as fi rasist. Rasista e ma-ta, care i-a bombardat oile!
4. Cu homosexualii – frate, jur ca nu ma intereseaza ce fac altii prin pat, pe ce gauri respira si pe care inspira. E fix treaba lor! Problema este insa ca beneficiile unei casatorii barbat-femeie se traduc prin prisma viitorului copil pe care il vor face. Ori homosexualii nu pot face copii! La ce dracu sa se casatoreasca atunci, de parca ar fi Adam si Eva? Nu ar fi mai bine sa se inventeze o noua forma de uniune legala speciala pentru ei, tinind cont de specificitatea relatiei? Sa vina la Starea Civila, sa se pupe, sa faca nunta si sa-si puna jartiera pe picioruse, dar nu casatorie normala.
In privinta adoptiei copiilor de catre homosexuali, va marturisesc ca inca n-am o parere foarte bine formata. Nu pot insa sa nu ma intreb: s-au terminat toate cuplurile hetero care isi doresc sa infieze?

Published in: on 27 Martie, 2017 at 9:18 am  Comments (2)  

Mai p……

Inca nu ma pot satura de expresia: „Din cauza ta, mai pula, a iesit PSD-ul, ca tu ai stat in casa si te-a durut la baston!”
De obicei e asezonata cu o privire plina de repros si citeva miscari bruste din miini, care mimeaza ca m-ar stringe de git. Din fericire cei care mi-o zic sint in general amici buni, corporatisti, educati, deci se opresc la citiva milimetri de jugulara, apoi schimba subiectul… ca „acum e prea tirziu, raul a fost facut, macar vino la proteste sa incercam sa scoatem castanele din foc”.
Cu protestele i-am impacat oarecum, ca nu m-am prezentat la mult mai putine ca ei. Deci am facut act de prezenta, sa ma vada, ca cine stie, mai ramin dracului fara prieteni!
Dar se pare ca n-am cum sa-i multumesc cu prima parte, fata de care nu simt nici o remuscare. Chiar nu ma simt deloc nasol ca n-am votat raul… mai mic sau mai mare. Dar deloc! Si nu inteleg cu ce drept imi poate mie spune cineva sa votez cu ceva rau!
Ceea ce nu inteleg amicii mei este urmatorul lucru: vinovat pentru rezultatul unui vot este cel care voteaza, nu cel care NU voteaza. Vinovati pentru vot sint, in mare parte, acei romani stirbi (ca tot e la moda), fara nici o urma de educatie, al caror orizont nu poate cuprinde mai mult decit plasa lor de rafie.
Vinovati pentru vot sint acei nefericiti care nu stiu si nici nu-si pot imagina ca mai exista si alta lume in afara de urmasii securistilor din PSD.
Vinovati pentru vot sint acei nemernici care isi rod de sub unghii si considera ca o punga de faina si o sticla de ulei le va ajunge 4 ani.
Vinovati pentru vot sint acei dezorientati care nu pot scrie nici macar un slogan coerent in fata la Cotroceni.
Vinovati pentru vot sintem de fapt TOTI care n-am protestat pina acum niciodata cit timp le-au cazut dintii la aia, toti care dam cu degetul in celulare in timp ce trecem pe linga cocalari ce asculta manele, toti care pupam moaste sau macar dam bani la popi, toti care n-am avut timp sa gindim pentru ca prea mult muncim, toti care l-am luat pe „mai bine nu se poate” in brate si am plecat intr-o calatorie in fata televizorului!

Dar acum NU e tirziu! Mafiotii din PSD se gindesc sa faca o noua lege a educatiei nationale pina la sfirsitul anului, atentie, cu consultarea asociatiilor de parinti!
Deci daca esti corporatist (sau nu), daca iti pasa de viitorul copiilor tai (sau macar de al tau), daca gindesti mult (sau macar putin), acum e sansa ta (anul asta) sa faci ceva logic care sa nu presupuna urlete in strada, ceva cu adevarat important!
Ati inteles, mai… (era sa zic „pulelor”, dar ma abtin pina la anul)?

Published in: on 1 Martie, 2017 at 5:42 am  Lasă un comentariu