Ratiunea razboiului

Acum citeva zile m-a anuntat cineva, infiorat, ca incepe al treilea razboi mondial. Ceva cu America, Rusia, Coreea, etc. L-am privit apatic. Apoi mi-a pus un slide facut de Noua Dreapta cu Maresalul Antonescu, o chestie in trei culori, lacrimogena, plina de popi si cruci care facea apologia neamului.
Dupa inca o tura de privit apatic l-am intrebat care e cel mai valoros lucru pentru el. I-am spus ca pentru mine cel mai valoros lucru e viata.
Apoi l-am supus unui exercitiu de ratiune. Natiunea, asa cum o vedem noi, este formata in jurul unor caracteristici dobindite prin educatie. Limba este un instrument de comunicare. Atit! Religia este un instrument de manipulare. Atit! Traditiile sint niste deprinderi dobindite. Atit! Resursele romaniei sint deja in mare parte luate de catre corporatii straine iar terenul apartine in mod rational intregii specii umane, e o parte din planeta Terra.
Pentru ce ar trebui sa-mi dau eu cel mai valoros lucru (viata) intr-un razboi? Eu nu gasesc absolut nici o justificare sa devin violent, sa iau alte vieti, cit timp viata nu imi este pusa in pericol.
Desigur, mi-a raspuns ca razboiul tocmai asta face, iti pune viata in pericol. Intr-un mod destul de amatoricesc i-am trintit un citat din Gandhi sinonim si cu gindirea lui Martin Luther King, in care se spune ca violenta naste violenta. Singurul lucru care poate opri acest cerc vicios este non-violenta. Daca cineva vine sa ma omoare (si am timp si posibilitate) incerc sa comunic in primul rind. Nu pun mina pe arma sa-l omor si eu. Imi doresc sa iau nota de problemele celui care isi doreste sa ma omoare. De ce isi doreste asta? Apoi voi face tot posibilul sa ajung la o intelegere cu el. I-am explicat persoanei ca doar o minoritate incita la violenta, ca marea masa a oamenilor sint pasnici si nu-si doresc asa ceva. I-am explicat ca exista pe Terra resurse suficiente pentru fiecare, doar ca sint impartite intr-un mod irational.
I-am spus ca in astfel de cazuri, cind cineva isi doreste sa te omoare, cel mai sanatos este sa fugi, la care mi-a replicat corect ca daca toti ar fugi, ucigasul i-ar pescui unul cite unul si tot i-ar omori. Deci nu, nu e o solutie sa fugi, precum nu e nici o solutie sa stai in calea tintei si sa te jertfesti la modul pacifist. In ambele cazuri iti poti pierde lucrul cel mai de pret, viata!
Eu cred totusi in comunicare. Sa presupunem ca rusii, atitati de americani, vor pune mina pe arme si vor invada tarile din jur. E foarte plauzibil. In primul rind rusii sint mult mai bine echipati militar decit romanii, ar fi o prostie sa le opun rezistenta armata si sansele sa-mi pierd viata ar fi maxime. Nu-mi doresc nici sa ucid fiinte din aceeasi specie cu mine, mai ales ca acele fiinte sint si ele pasnice dar manipulate momentan. As incerca sa „fug”, adica sa ma retrag undeva izolat, in natura si sa nu incomodez pe nimeni. Daca totusi as fi urmarit de rusi si ei ar insista sa-mi ia avutul sau resursele, i-as lasa sa mi le ia. Asa mi-as crea posibilitatea sa imi continui viata si sa pot comunica cu ei.
Intr-o armata moderna este putin probabil ca militarii sa se dedea la abuzuri grave impotriva umanitatii, mai ales impotriva fortelor non-combatante. Sper ca vremurile violurilor in masa, a crimelor si a pruncuciderilor efectuate de invadatori sa fi trecut! Ii voi intimpina pe rusi cu bratele deschise si le voi spune, in timp, ce i-am spus si celui de mai sus: ca le respect valorile dobindite prin educatie, ca sint destule resurse pentru toti si ca nu are rost sa ne chinuim unii pe altii. Le-as atrage atentia si ca toti oamenii sint diferiti. I-as face sa inteleaga ca dorinta mea nu este sa ma bat cu ei si, poate, nici dorinta lor. Ei sint condusi, ca si restul lumii, de o elita! Acea elita hotaraste pentru ei iar in acest moment elita lor a hotarit ca ei sa ma omoare pe mine, riscindu-si astfel si ei (militarii) viata. Practic isi risca viata pentru o elita, elita care e departe de a-si avea viata in pericol.
I-as gazdui pe rusi in casa mea atita timp cit mi-as permite. I-as omeni si as avea grija de ei. Si as vorbi cu ei! Iar ei pina la urma ar pleca, pentru ca li s-ar face dor de Mama Rusie, un sentiment firesc al omului fata de plaiurile natale. Si poate atunci cind ar pleca, am fi prieteni. Si imi vor trimite de anul nou felicitari cu reni din Siberia si o sticla de Vodka, in amintirea palincii de Ardeal cu care ne-am imbatat la mine in casa 🙂

Anunțuri
Published in: on 28 Decembrie, 2014 at 5:56 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://goamanu.wordpress.com/2014/12/28/ratiunea-razboiului/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: