Diavolul, prietenul ratiunii?

Eu ma tot intreb: oare cum se simt credinciosii cind vad cum face toata lumea ”buna” misto de ei? Adica deja sint toti de risul curului, nu exista intelectuali care sa le cinte in struna, dimpotriva, apar reviste, miscari, articole ateiste/agnostice tot mai pregnante.
Iar ei insista cu incapatinare in timpenia lor, desi nici inainte nu erau ferm convinsi de ceea ce (cred ei ca…) cred. Putini sint cei care urmeaza dogmele si simt fiorul (de obicei fanaticii – bolnavi psihic).
Trec tot mai des pe linga biserici si vad oameni mai mult indirjiti, inchistati in incapatinarea lor de a nu recunoaste fata de ei insisi ca au gresit si gresesc. Oameni care isi fac cruce sub priviri de multe ori ironice, cu umerii aplecati, umiliti, cautind sa scape cumva basma curata. Nu sint fericiti! Doar umiliti.
Umiliti de o credinta care le impune o autoritate suprema, capricioasa, ilogica si de multe ori cruda (Vechiul Testament) sau un anti-erou care crapa ca un fraier, umilit ca si ei, de propria lui credinta (Noul Testament). Iar in acelasi timp, ei stiu ca acele autoritati sint imaginare, scorneli penibile facute in scopuri murdare. Cum sa nu stii asta, cum macar sa nu banuiesti, cind privesti realitatea?
(E drept, aici intervine magistral gaselnita cu diavolul, antiteza lui dumnezeu, care e ”vinovat” de orice indoiala ivita pe baza logica, fiind prin asta tocmai cel mai puternic inamic al materialului fundamental pe care se bazeaza orice religie: ignoranta.)
Dar credinciosii nu sint numai umiliti de credinta lor. Sint umiliti groaznic si de ceilalti, oamenii rationali, care ii privesc de multe ori amuzati (atunci cind nu sint iritati sau chiar ucisi de ingustimea orizontului credintei oarbe).
Da, credinciosii sint niste indivizi tristi, fara sclipiri, fara personalitate, fara libertate. La ei totul e deja fara speranta, fara posibilitatea schimbarii, predestinat, incurcat in caile Domnului. Umilinta, imposibilitatea luarii unor decizii personale, este crunta. Daca Domnul/stapinul a hotarit ceva, orice, din ratiuni numai de El stiute, credinciosul/sluga nu are nici o posibilitate de raspuns. Exact ca in Evul Mediu sau in orinduirea sclavagista. Mai mult, de bine ce Domnul nu vorbeste oricui, numai anumitor ”receptori” (de obicei cei cu facultatea de teologie), cuvintul Domnului e limitat la cuvintul preotilor/pastorilor. Astfel ajung niste oameni umiliti sa asculte orbeste de alti oameni. Iar in crestinism, cu cit esti mai umilit, cu cit suporti mai multe mizerii, cu atit esti mai recompensat (bineinteles, nu in ”aceasta viata”). Deci nebunia capata proportii astronomice.
Credinciosul de fapt invata sa fie masochist. Acumuleaza tensiune, rusine, frica, lipsa libertatii. Apoi biserica il invata sa-si descarce aceasta tensiune intr-un amestec halucinant de autosugestie si irational. Care nu functioneaza tot timpul! Multi astfel de oameni abia asteapta o ”dezlegare” venita chipurile de la Domnul (prin gura popilor) de a-si revarsa tensiunea in alt fel, mult mai periculos: razboaie, ura, resentimente, fanatism, flagelare si auto-flagelare. Credinciosul traieste intr-o lume trista, care nici macar nu e liber-acceptata, ci doar impusa miseleste, prin educatie si manipulare de la virste fragede.
De aceea nu voi fi niciodata de acord cu biserica, cu orice religie, cu orice institutie religioasa. Nu voi aprecia preotii, indiferent de faptele bune pe care le fac. Pina la urma, preotii sint responsabili de mentinerea in ignoranta a milioane de oameni. Sa fii naiv, sa fii prost, sa fii fraier, sa fii credul nu e o vina, e o intimplare. Dar folosirea cu premeditare a acestei intimplari, in scopuri meschine, politice sau materiale, este o crima, un atac la civilizatie, asa cum ne-o dorim.
Deci ”pisatii de popi” ramin pentru mine ca si pina acum 🙂

Anunțuri
Published in: Fără categorie on 2 Martie, 2013 at 11:28 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://goamanu.wordpress.com/2013/03/02/diavolul-prietenul-ratiunii/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: