Anul 2011 s-a dovedit a fi un an de cotitură, cel puţin pentru mine. Mi-am schimbat locul de muncă (după aproape doi ani de şomaj), am divorţat (după trei ani de căsnicie… Apropo, oare ce femeie suportă lîngă ea un bărbat care refuză, în cea mai mare parte a timpului, să meargă la serviciu?), am început o afacere pe care am abandonat-o, mi-am pus bazele propriului partid (:P), am terminat renovarea apartamentului, am terminat… romanul pe care l-am început cu peste doi ani înainte.
Oh, da, romanul! La început nici eu nu m-am luat în serios. Cine naiba mai scrie romane SF într-o lume atît de absurdă încît bate orice carte SF? Cine CITEŞTE astfel de carti? Care e masochistul care vrea să evadeze dintr-o realitate înfricoşătoare pentru a da faţă în faţă cu rezultatul ei?
Aparent unii oameni sînt deosebit de curioşi. Nu se mulţumesc să pască liniştiţi ierburi sintetice pentru oi electrice, ci tind spre mai mult, spre alt fel de „iarba”. Căci ce e o carte, dacă nu drog? Ce este o carte dacă nu o poartă spre vis? Iar noi am devenit dependenţi de vise, pentru că fără ele ne-ar fi foarte greu să supravieţuim.
În măreţul meu altruism 😛 am vrut să dau şi altora posibilitatea de a visa visul meu. Poate ca este un vis din care vor învăţa ceva, poate e un vis care-i va face să-şi pună întrebări sau poate ca pur şi simplu e alt vis decît visul lor si li se va parea interesant. Deci, pentru colectionarii de vise, am realizat Proiectul INRI.
Dupa cum spune şi marele scriitor Robert Şerban, pregătiţi-vă pentru un univers extrem de posibil, un univers în care singurul lucru bun care încă mai trăieşte este… SPERANŢA!
Cu drag,
Bogdan (ala Năzdrăvanu’, bineînţeles) 😉
P.S.
Cartea va apărea la editura Brumar şi va avea aproximativ 300 pagini. Primele 5 capitole (din 13) le puteţi citi AICI! Despre preţ şi librării încă nu vă pot spune multe, dar voi reveni cu noutăţi.
Bogdan cel Năzdrăvan 
Robotul de pe spate stropit cu sange e cam chicios. De departe parca ar fi o carte de-a lui Joker in un episod din batman.
Scrisul ala cu Arial e prea patratzos, si spatiile dintre linii nu sunt armonioase. Lipsesc niste ghilimele cred.
Trebuia sa pui si un pasaj de-al tau acolo. Who the fuck is that guy anyway? Nime nu-l stie. Trebuia sa scrie in paranteza ce e; critic, dentist, amic, fan…
Dar coperta 1 e ok, si asta conteaza mai mult.
@Demi, daca as sti ca nu te roade invidia, probabil ca m-as supara. In plus cum naiba sa ma supar pe un individ care nici macar n-a auzit de Robert Serban? 😛 (Da si tu un goagal ma!)
Coperta e inca in lucru, mai ales scrisul de pe spate. Varianta de aici e orientativa, pentru cei ce vor sa vada cum va arata cartea.
Ca sa te linistesti, voi vorbi curind si de cartea ta… la schimb, bineinteles 😉
Ah, si inca ceva: robotul de pe spate e facut special pentru romanul meu de catre arhitectul Gabriel Simon 😛
Din ce traiai?Ce faci acum?
De ce sa te desparti de o femeie care tolereaza sa n-o intretii, ba mai mult nici sa nu produci?Care a fost celalalt motiv?
Tot timpul esti asa indiscreta? 🙂
Cum vine aia: tolereaza sa n-o intretin? Dar ce-i femeia, peste de acvariu? Si cum adica, nu produc? Pai… cartea nu-i productie?
La celelalte intrebari, sa zicem ca am o perspectiva diferita asupra vietii si a banilor. Oricum, regula 1: NICIODATA sa nu fiu EU intretinut de o femeie.
PS:nu vreau sa fiu rea!
ma refeream evident la produs de BANI…pai apartamentul cu ce se renoveaza?nu cu BANI? gogonelele nu costa BANI?
eu de exemplu sufar din lipsa de bani, traiesc destul de saracacios(desi nu vroiam).
Eu una nu m-as marita decat cu cienva care aduce mai multi bani in casa decat mine…pai altfel ce rost are?
Imi pare rau de situatia ta! Cred ca ai 3 posibilitati, in ordinea fericirii produse de ele:
1. Sa te mariti cu un tip mai bogat, dar nimeni nu-ti va garanta fericirea, dimpotriva. Eu cunoscind barbatii, cred ca ai toate sansele ca acel barbat sa se plictiseasca de tine, mai ales ca tie iti lipseste atu-ul financiar. S-ar putea ca pur si simplu sa se sature de intretinut si sa caute alta femeie. Crede-ma, sint MULTE asa ca tine pe piata, dornice si disponibile. In plus, eu numesc un astfel de comportament ”prostitutie”.
2. Adopti o filozofie Zen, care spune ca fericirea e in functie de pretentiile pe care le ai. Cu cit ai pretentii mai mici, cu atit vei fi mai fericita. La mine merge. Eu imi canalizez dorintele spre natura, liniste, prieteni, carti, nu inspre rahatul numit bani. De fapt cine ma cunoaste stie ca pur si simplu eu urasc banii. Nu-mi face nici o placere sa-i fac si nu simt placeri deosebite atunci cind ii am. Imi doresc doar atit cit sa pot trai decent. (Cind mi-am luat somaj, dupa un deceniu de munca la stapini, aveam suficienti bani incit sa stau acasa PESTE 2 ANI de zile! Din cauza ca nu stateam singur, din cauza unor mesteri incompetenti si din cauza afacerii pe care m-am gindit sa o pornesc am pierdut destul de mult, asa ca acum ma imprumut pentru aceasta carte.)
3. Pui osul la treaba si FACI bani. Probabil ca asta iti va aduce ceva satisfactii, dar nici asta NU te va face pe deplin fericita (pentru ca trebuie sa-ti dedici viata facutului de bani). Avantajul e ca nu mai trebuie sa risti cu tot felul de soti bogati 🙂
Eu aplic punctul 3 pina ajunge satisfacut punctul 2. Cam asta e secretul 🙂
am trecut la varianta 4: invat, sper ca o sa am suficient cat sa ma pot multumi cu ce am, si sa sper la pct 2…punctul 1 la mine n-ar merge nici moarta, nu ma pricep.
daca in astia 2 ani de zile ti-ai platit si ceva pt pensie chiar te invidiez…
Cred ca ai luat cea mai buna decizie 🙂
Nu am incredere in sistemul de pensii si nu stiu daca voi ajunge la pensie. Deocamdata am pensie privata si probabil ca pina la urma imi voi retrage banii. Cel mai sanatos loc pentru ei e in ciorapul supraelastic 😛
in ciorap se devalorizeaza….mai ales pe termen lung, dar daca ai pensie privata e chiar misto..cool !
Eu te astept la lansare! Sau tu sa ma astepti la lansare!